Guvernul Republicii Moldova | Ministerul Justiției

Departamentul Instituțiilor Penitenciare

A A A

Istoricul dezvoltării sistemului penitenciar

Procesul constituirii unui stat democratic şi de drept impune reformarea radicală a politicii lui în domeniul punerii în executare a pedepselor de drept penal, precum şi, soluţionarea mai multor chestiuni ce ţin de combaterea elementelor criminale şi învingerea dificultăţilor din sfera socială, inevitabile în sistemul execuţional penal.

 

Ca structură de instituţii ce asigură aplicarea sancţiunilor privative de libertate, a măsurii arestului preventiv, sancţiunii arestului contravenţional, precum şi a măsurilor dec siguranţă aplicate deţinuţilor, sistemul penitenciar, avînd ca sarcina primordială asigurarea ordinii de drept şi siguranţei în instituţiile de detenţie şi societate, a parcurs o cale anevoioasă de reformare.

 

Reforma sistemului penitenciar a început cu anul 1996, imediat după trecerea Direcţiei Instituţiilor Penitenciarelor în subordinea Ministerului Justiţiei, transformîndu-se în Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Republicii Moldova, acest proces generînd reforme cardinale în sistemul de executare a pedepselor privative de libertate şi executarea altor sarcini ai instituţiilor sistemului penitenciar impuse prin lege.

 

Această acţiune a vizat, în principal, umanizarea regimului de deţinere, urmărindu-se respectarea demnităţii umane, absoluta imparţialitate, lipsită de orice discriminare bazată pe naţionalitate, cetăţenie, opinii politice şi convingere religioasă; îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a normelor de alimentare; suplimentarea drepturilor acordate persoanelor private de libertate, accesul neîngrădit la mijloacele de informare în masă şi asigurarea transparenţei sistemului penitenciar.

 

În procesul desfăşurării reformelor, instituţiile sistemului penitenciar au preluat funcţiile de pază şi escortare a deţinuţilor, de asistenţă medicală, construcţie capitală, de asigurare materială şi tehnică şi de pregătire a cadrelor etc. Nu în ultimul rînd, reformarea sistemului penitenciar funcţiile, care anterior erau de competenţa altor instituţii de stat.

 

Astfel, în această perioadă a fost pusă temelia cadrului normativ-legislativ al sistemului penitenciar, orientat spre standardele euroconforme a unui stat democratic şi de drept, fiind adoptate şi ulterior completate şi/sau expuse într-o redacţie nouă: Legea cu privire la sistemul penitenciar; Codul de executare; Statutul executării sancţiunilor penale de către condamnaţi; Concepţia reformării sistemului penitenciar, precum şi un şir de acte normative menite să pună în aplicare prevederile normative elaborate şi să asigure promovarea reformelor.

 

Concomitent cu crearea cadrului legislativ-normativ, reforma penitenciară a fost axată pe ameliorarea condiţiilor de detenţie. Deşi, realizarea acestui obiectiv este unul din cele mai dificile, în ultimii 20 de ani, cu suportul mai multor parteneri, s-a reuşit: reconstrucţia Penitenciarului nr.1 – Taraclia; ameliarea substanţială a condiţiilor de detenţie în cadrul Penitenciarului nr. 16 – Pruncul, inclusiv crearea Casei mamei şi copilului în cadrul acestui penitenciar; reconstrucţia Penitenciarului nr. 7 – Rusca, a Penitenciarului nr.10-Goian, precum şi alte reconstrucţii vital necesare sistemului penitenciar. Procesul de evoluţie a sistemului penitenciar a generat schimbări elocvente în diverse domenii de activitate: A fost modificat şi perfecţionat sistemul de pregătire a cadrelor pentru sistemul penitenciar, care să permită completarea efectivului de personal cu colaboratori bine pregătiţi sub toate aspectele.

 

A fost intensificată cooperarea internaţională şi bilaterală cu sistemele penitenciare ale ţărilor europene şi limitrofe - România, Ucraina, Rusia, Azerbaijan, Olanda, Belgia, Letonia, Polonia, Turcia, Israil, Luxemburg, Franţa, Marea Britania, Germania, Italia, etc., prin înrudirea subdiviziunilor noastre şi acordarea asistenţei tehnice drept suport ţării noastre în reformarea sistemului şi ajustarea la standardele internaţionale. Referindu-ne la ultimii ani - circa 20 organizaţii, cum ar fi: Misiunea OSCE în Republica Moldova, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, UNICEF, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Centrul pentru Drepturile Omului, Institutul de Reforme Penale, Societatea Internaţională pentru Drepturile Omului, inclusiv diverse confesiuni religioase din ţară, au fost umăr la umăr cu sistemul penitenciar, contribuind semnificativ la promovarea reformelor penitenciare.

 

Astăzi sistemul penitenciar a devenit deschis. În tendinţa continuă de deschidere şi democratizare a sistemului penitenciar, s-au depus eforturi considerabile cu privire la sporirea gradului de transparenţă a activităţii sistemului, în mod special cu mass-media, urmărindu-se scopul creării unei imagini veridice şi corecte a sistemul penitenciar. Sistemul penitenciar a trăit o perioadă dificilă cu multe obstacole, însă cu eforturi comune s-a obţinut ca activitatea sistemului să fie consecventă, constructivă, iar reformele ireversibile, asigurîndu-se o continuitate în realizarea lor.

 

În final, ţinem să menţionăm că, zi de zi, umăr la umăr, Conducerea Departamentului împreună cu angajaţii săi contribuie la realizarea sarcinilor puse de către conducerea statului, la renovarea sistemului de funcţionare a instituţiilor penitenciare, precum şi, la reeducarea şi resocializarea deţinuţilor.